Iubesc această formă cu echilibru dinamic în devenire continuă, la care lucrez de peste 45 de ani şi simt că abia sunt la început. Toţi paşii de până acum i-am făcut de parcă am fost călăuzit şi îmi este foarte greu să vorbesc despre ceva care poate trece printr-o schimbare continuă rămânând unitar, recognoscibil, intuibil într-o diversitate fără limite.
O consider ca un suport al spaţiului transcendenţei ce face legătura între lumea materială cu cele trei regnuri: mineral, vegetal, animal – şi lumea spirituală, asemenea îngerilor. Dar dacă în mod tradiţional îngerii fac această legătură între pământ şi cer, între sus şi jos, acestă formă face concomitent punţi în toate direcţiile spaţiului, mijlocind trecerea de la înălţare la o mişcare totală absolută şi de necuprins.